Praf in ochii opiniei publice: Comisia Senatoriala "Decembrie 1989"

1. Adresarile asociatiei "17 Decembrie" catre Comisia Senatoriala "Decembrie 1989"

martie 1993:

Catre Comisia Senatoriala "Decembrie 1989"

Va rugam ca la viitoarea sedinta a Comisiei Senatoriale "Decembrie 1989" sa se includa pe ordinea de zi:

1. Adoptarea unei declaratii de respingere a teoriei legitimitatii reprimarii revolutiei.

2. Analiza gravelor dezinformari facute de dl. Sergiu Nicolaescu in sectiunile 1 si 3 ale raportului Comisiei Senatoriale "Decembrie 1989". Ne referim la:

a. Prezentarea generalului Milea ca erou (sectiunea 1).

b. Raspindirea zvonului despre existenta a 16 militari morti la Bucuresti in noaptea de 21/22 decembrie 1989 (sectiunea 1).

c. Raspindirea zvonului despre existenta unor pagube de peste 5 miliarde lei ca urmare a demonstratiilor de la Timisoara (sectiunea 3).

d. Raspindirea zvonului despre existenta a peste 100 de cetateni originari din Tg. Mures printre persoanele arestate in timpul revolutiei la Timisoara (sectiunea 3).

Consideram necesara o dezmintire publica prin toate mijloacele de informare in masa care au difuzat rapoartele domnului Sergiu Nicolaescu.

Fara indeplinirea acestei cerinte este indoielnica colaborarea viitoare dintre Asociatia "17 Decembrie" si Comisia Senatoriala "Decembrie 1989".

("Timisoara" 23 martie 1993)

Nota: Mijloacele de informare in masa din Bucuresti au neglijat acest comunicat.

noiembrie 1993:

Comunicat

Asociatia "17 Decembrie" felicita Comisia Senatoriala de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989 pentru eforturile depuse de a scrie istoria revolutiei pe baza marturiilor persoanelor care s-au aflat de partea ceausista a baricadei.

Reamintim totodata ca onorata Comisie Senatoriala nu a binevoit sa raspunda la cererile formulate de Asociatia "17 Decembrie" inca din luna martie 1993, cereri care vizau:

1. Adoptarea unei declaratii de respingere a teoriei legitimitatii reprimarii revolutiei. In fapt, se cerea Comisiei Senatoriale acceptarea punctului trei alineatul intii din revendicarile formulate de revolutionarii timisoreni inca din 22 decembrie 1989 (manifestul "A cazut tirania!"): "Cerem cu fermitate sa fie trasi la raspundere cei care au dat ordin sa se traga in popor". In opinia asociatiei "17 Decembrie" tragerea la raspundere a vinovatilor de crimele din decembrie 1989 trebuie sa se faca indiferent de motivele care i-au determinat pe acestia sa dea ordinele criminale.

2. Publicarea unor dezmintiri cu privire la unele afirmatii false din rapoartele precedente ale Comisiei Senatoriale, alcatuite de domnul Sergiu Nicolaescu: minciuna cu cei 16 militari pretins omoriti la Bucuresti in noaptea de 21/22 decembrie 1989, minciuna cu cei peste 100 de arestati ai revolutiei timisorene originari din orasul Tirgu Mures, minciuna cu aprecierea pagubelor revolutiei timisorene la peste 5 miliarde lei. Aceste dezmintiri ceream sa fie publicate in toate mijloacele de informare in masa care au raspindit rapoartele Comisiei Senatoriale.

Atragem atentia ca refuzul Comisiei Senatoriale de a raspunde pozitiv cererilor Asociatiei "17 Decembrie" va duce la refuzul membrilor asociatiei "17 Decembrie" de a depune marturii in fata Comisiei Senatoriale.

("Timisoara" 23 noiembrie 1993)

Nota: Televiziunea a prezentat doar fragmentar acest comunicat. Telespectatorilor li s-a spus ca asociatia "17 Decembrie" poate va boicota Comisia Senatoriala, fara insa sa li se explice de ce. Celelalte mijloace de informare in masa din Bucuresti au neglijat comunicatul.

decembrie 1993:

Comunicat

Subscrisele asociatii ale revolutionarilor din Timisoara cer Comisiei Senatoriale de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989:

1. Exprimarea publica a respingerii oricarei teorii prin care se incearca legitimizarea incercarilor de reprimare a revolutiei.

2. Precizarea faptului ca amintita comisie senatoriala nu se va multumi sa-i descopere pe criminalii din decembrie 1989, ci va intreprinde si demersurile necesare tragerii la raspundere a acestora, cit si a persoanelor care i-au ajutat pina acum sa scape de raspunderea cuvenita.

3. Restabilirea adevarului privind unele afirmatii false cuprinse in raportul comisiei senatoriale conduse de domnul Sergiu Nicolaescu. Reamintim aceste neadevaruri, a caror dezmintire a fost ceruta inca din martie 1993:

- existenta a 16 militari omoriti la Bucuresti in noaptea de 21/22 decembrie 1989.

- existenta a peste 100 de cetateni originari din orasul Tirgu Mures printre persoanele arestate in revolutia din Timisoara.

- aprecierea pagubelor revolutiei timisorene la 5 miliarde lei.

Pina cind nu vom primi un raspuns favorabil la cererile noastre, membrii subscriselor asociatii nu vor depune marturii in fata Comisiei Senatoriale de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989.

ASOCIATIA "17 DECEMBRIE" A RANITILOR SI FAMILIILOR INDOLIATE DIN REVOLUTIE Presedinte, Mihai Dragoi

ASOCIATIA LUPTATORILOR DIN TIMISOARA ARESTATI IN REVOLUTIE

Presedinte, Calin Vasi

FORUMUL REVOLUTIEI Presedinte, Costel Balint

ASOCIATIA "MEMORIALUL REVOLUTIEI" Presedinte, Traian Orban

("Renasterea Banateana" 18 decembrie 1993)

Note: 1. Dl. Traian Orban si-a schimbat ulterior parerea, acceptind sa depuna marturie in fata Comisiei Senatoriale. Conducerea asociatiei "17 Decembrie" a dialogat cu Comisia Senatoriala, fara insa a accepta depunerea de marturii.

2. Si acest comunicat a fost cenzurat de TVR, neprezentindu-se concretizarea reprosurilor aduse raportului lui Sergiu Nicolaescu. Din nou, restul mijloacelor de informare in masa din Bucuresti au neglijat comunicatul.

2. Boicotarea comisiei senatoriale "decembrie 1989" de catre Asociatia "17 Decembrie" -expunere de motive-

Asa cum opinia publica a fost informata, asociatia "17 Decembrie" a hotarit ca membrii ei sa nu depuna marturii in fata Comisiei Senatoriale "decembrie 1989" pina cind aceasta nu va accepta indeplinirea anumitor conditii. Motivele acestei atitudini sint nedumeririle asociatiei "17 Decembrie" legate de activitatea de pina acum a Comisiei Senatoriale.

O prima nedumerire e legata de scopul acestei comisii. Oficial s-a declarat ca se urmareste "aflarea adevarului despre revolutie".

Ne punem intrebarea: de ce vor domnii senatori sa afle adevarul despre revolutie? Este vorba de dorinta satisfacerii unei curiozitati platonice? Atunci, precizam: membrii asociatiei "17 Decembrie" n-au avut si nu au nici un fel de curiozitate platonica legata de istoria revolutiei. Ceea ce preocupa asociatia noastra este tragerea la raspundere a celor vinovati de crimele din decembrie 1989.

Pentru a fi mai lesne intelesi vom da un exemplu: inca din 1990 se stie ca actiunea militara din Calea Girocului, in urma careia au rezultat un mare numar de morti si raniti, a fost poruncita de generalul Stefan Guse. Printre morti a fost, de pilda, fetita Cristina Lungu, in virsta de 2 ani. Generalul Guse insusi a recunoscut ordinul dat. Pe noi nu ne intereseaza ca, in urma cercetarilor Comisiei Senatoriale, sa fie dezvaluite lucruri care, de fapt, sint cunoscute inca din 1990. Ceea ce vrem este ca generalul Guse sa fie tras la raspundere pentru faptele sale.

Punctul trei alineatul intii din manifestul "A cazut tirania!", tiparit la Timisoara in 22 decembrie 1989, preciza: "Cerem cu fermitate sa fie trasi la raspundere cei care au dat ordin sa se traga in popor". In opinia noastra tragerea la raspundere a criminalilor din decembrie 1989 trebuie sa se faca indiferent de motivele care i-au determinat pe acestia sa savirseasca actiunile criminale.

Exista o incompatibilitate intre revendicarile asociatiei "17 Decembrie" si propunerea facuta de dl Constantin Ticu Dumitrescu, fost presedinte al Comisiei Senatoriale, de a se acorda impunitate acelor persoane implicate in reprimarea revolutiei care se autodenunta. Asociatia "17 Decembrie" doreste sa se asigure ca din activitatea Comisiei Senatoriale au fost eliminate principiile pe care dl. Constantin Ticu Dumitrescu a incercat sa le impuna.

Totodata, nu putem ramine indiferenti fata de dezinformarea opiniei publice prin rapoartele precedente ale Comisiei Senatoriale, alcatuite de dl Sergiu Nicolaescu. Ne referim la:

1. Afirmatia despre existenta a 16 militari omoriti la Bucuresti in noaptea de 21/22 decembrie 1989.

2. Afirmatia despre existenta a "peste 100" de cetateni originari din orasul Tg. Mures printre persoanele arestate la Timisoara in timpul revolutiei.

3. Aprecierea pagubelor din decembrie 1989 la Timisoara la "peste 5 miliarde lei".

Mentionam ca, la cererea noastra, prima afirmatie a fost dezmintita implicit de dl Sergiu Nicolaescu, in revista "Romanul" din 8-14 martie 1993. Apreciem ca aceasta nu e destul, fiind necesara o dezmintire explicita raspindita prin toate mijloacele de informare in masa care au difuzat rapoartele Comisiei Senatoriale, si insotita de o nota explicativa a domnului Sergiu Nicolaescu, care sa lamureasca motivele aparitiei acestei dezinformari.

In legatura cu a 2-a afirmatie, dl Nicolaescu a incercat indirect sa tagaduiasca ca ar fi facut-o, falsificind, in numarul amintit din revista "Romanul", un citat din propriul sau raport (prin omiterea aprecierii numerice), ceea ce face indoielnica buna-credinta a domniei sale.

Aprecierea pagubelor revolutiei timisorene a fost justificata de dl. Nicolaescu prin faptul ca s-a citat din marturia lui Niculescu Mizil. Acceptam scuza, insa cerem Comisiei Senatoriale sa declare fara echivoc ca aprecierea domnului Niculescu Mizil este gresita.

Toate acestea au fost cerute Comisiei Senatoriale inca din martie 1993. Ulterior, asociatia "17 Decembrie" a informat despre aceste revendicari si pe noul presedinte al Comisiei Senatoriale, dl Valentin Gabrielescu. Pina acum domnia sa nu a binevoit sa raspunda cererilor noastre.

Marturisim ca, de multa vreme, asociatia "17 Decembrie" are indoieli asupra dorintei oamenilor politici de a-i trage la raspundere pe criminalii din decembrie 1989. O serie de fapte care, dupa opinia noastra, sint scandaloase, au trecut aproape neobservate de domnii politicieni. Enumeram citeva:

-desfiintarea, fara explicatii, a primei comisii de ancheta a evenimentelor din decembrie 1989 din Timisoara;

-desfiintarea Comitetului de Actiune pentru Democratizarea Armatei, a carui vina era sustinerea necesitatii pedepsirii celor implicati in reprimarea revolutiei;

-trecerea in rezerva a unor cadre militare care se manifestasera activ pentru tragerea la raspundere a ucigasilor din decembrie '89;

-declansarea, in saptaminalul "Armata Poporului", oficios al M.Ap.N., a unei campanii de presa in favoarea teoriei legitimitatii reprimarii revolutiei;

-falsificarea istoriei revolutiei de catre persoane cu functii de raspundere in stat (inclusiv membri ai guvernului).

Problemele enumerate, care in anul 1990 au provocat la Timisoara manifestatii cu zeci de mii de participanti si chiar o greva, in decembrie 1990, nu au izbutit insa sa determine nici macar o interpelare in parlament (nici chiar din partea actualului presedinte al Comisiei Senatoriale, dl Valentin Gabrielescu, care la acea vreme era deputat de Timis). Doar dupa incercarea de molestare a fostului deputat Claudiu Iordache (decembrie 1990), unii parlamentari au inceput sa manifeste interes fata de aceste probleme (mai ales dl Claudiu Iordache), luarile lor de pozitie limitindu-se insa la generalitati de tipul "cerem adevarul despre revolutie".

Spre parerea de rau a asociatiei "17 Decembrie", problemele enumerate nu au fost mentionate nici in campania electorala din septembrie 1992. Pentru aceasta stare de lucruri vinovati sintem noi, membrii asociatiei "17 Decembrie", fiindca nu am stiut sa explicam ce vrem la un nivel accesibil domnilor politicieni. In viitor vom incerca sa ne reparam greseala.

("Timisoara" 9 decembrie 1993)

3. Observatii privind dialogul dintre Asociatia "17 Decembrie" si Comisia Senatoriala "Decembrie 1989"

-La Comisia Senatoriala revolutionarii sint tratati drept martori de categoria a 2-a. In timp ce nomenclaturistii ceausisti (de pilda: Nicu Ceausescu) au fost audiati de plenul Comisiei, la Timisoara s-au deplasat doar 3 membri ai acesteia care s-au impartit in 2 echipe de lucru formate din 1 respectiv 2 senatori.

-A fost prezentat in fata Comisiei Senatoriale Comunicatul a 4 asociatii revolutionare timisorene expediat pe adresa acesteia prin scrisoare recomandata in luna decembrie 1993. Dl. Valentin Gabrielescu a spus ca nu cunoaste acest comunicat. I-a fost aratata confirmarea de primire.

-S-a repetat cererea formulata in comunicatul respectiv, de a se preciza ca unul din obiectivele Comisiei Senatoriale este tragerea la raspundere a criminalilor din decembrie 1989 si a persoanelor care i-au ajutat pina acum sa scape de raspunderea cuvenita. Totodata s-a repetat cererea de a se da dezmintiri la unele afirmatii false din raportul domnului Sergiu Nicolaescu. Acest raport a fost prezentat in presa si la TV in numele Senatului Romaniei. Daca in numele Senatului Romaniei s-au raspindit anumite minciuni, tot Senatul Romaniei este obligat sa le dezminta. In caz contrar, asociatia "17 Decembrie" isi exprima indoiala cu privire la seriozitatea institutiei numita Senatul Romaniei.

-Dl. Valentin Gabrielescu a adoptat o atitudine incapatinata, refuzind sa precizeze limpede daca accepta aceste cereri. Domnia sa a spus ca Sergiu Nicolaescu si-a alcatuit raportul de unul singur, fara a se sfatui cu nimeni. Acel raport nu reprezinta Senatul Romaniei, asadar n-ar fi necesara o dezmintire.

-Dl. senator Hoszu Zoltan a fost de acord cu justetea cererilor asociatiei "17 Decembrie".

Continuarea dialogului dintre asociatia "17 Decembrie" si Comisia Senatoriala ar putea avea loc dupa indeplinirea de catre aceasta a revendicarilor cuprinse in Comunicatul din decembrie 1993.

("Renasterea Banateana" 21 aprilie 1994)

Note: 1. Aceste observatii au fost prezentate in conferinta de presa a asociatiilor "17 Decembrie" si "ALTAR" tinuta in 1 aprilie 1994. Televiziunea si presa bucuresteana au neglijat aceasta conferinta de presa, desi au avut corespondenti prezenti. In aceeasi zi a avut loc si conferinta de presa a Comisiei Senatoriale, care a fost destul de larg mediatizata. Iata ce consemna despre aceasta "Renasterea Banateana" din 5 aprilie: "Dl. Valentin Gabrielescu a motivat imposibilitatea formularii unui raspuns clar (la cererile asociatiei «17 Decembrie» - n.n.) prin faptul ca, din punctul de vedere al comisiei pe care o conduce, raportul (lui Sergiu Nicolaescu - n.n.) este «pur personal si nu are nici o legatura cu comisia, care nu si-l insuseste». In rest, argumentatia s-a bazat si pe ineleganta unei polemici in presa cu un coleg de Senat".

4. Valentin Gabrielescu despre Stefan Guse

"Nu este nici o indoiala in faptul ca generalul Guse a murit normal. Era bolnav de multa vreme de cancer, asa ca orice varianta in legatura cu disparitia suspecta a generalului nu-si are rostul. In alta ordine de idei, generalul Guse a fost un mare patriot. Cind a vazut ca la Timisoara au iesit muncitorii a dat ordin sa se sisteze focul (1). Acelasi lucru l-a facut si la Bucuresti (2). Pacat ca a fost ulterior inlaturat din conducerea Armatei, pentru ca era un militar de mare valoare si un om de exceptie".

(din interviul acordat lui Radu Toanca, in "Timisoara" 5 aprilie 1994)

Note: 1. Absolut toti cei care au fost implicati in reprimarea revolutiei la Timisoara pot fi declarati "mari patrioti" conform acestei logici. Ion Coman, principalul invinuit in procesul "Timisoara", si-a arogat meritul de a fi poruncit sistarea focului in 20 decembrie si s-a autodeclarat erou al revolutiei, ceea ce n-a impresionat prea mult instanta de judecata. Oricum, Coman a scapat de puscarie datorita clasicelor motive medicale.

2. Si despre Vasile Milea s-a sustinut ca a poruncit incetarea focului la Bucuresti.

5. Egon Krenz, Petar Mladenov si Stefan Guse

Anul 1989 a produs schimbari majore in Estul Europei. In majoritatea tarilor aceste schimbari au avut loc pasnic, beneficiind si de sprijinul unei parti a elitei comuniste. De pilda, in R.D.G. Erich Honecker a fost inlaturat de la putere de Egon Krenz iar in Bulgaria, Todor Jivkov a fost inlaturat de catre Petar Mladenov. In Romania, lichelismul clasei politice conducatoare fiind mult mai dezvoltat, pentru inlaturarea lui Ceausescu a fost nevoie de varsare de singe.

La 5 ani dupa revolutie observam ca tocmai in Romania s-au inmultit, ca ciupercile dupa ploaie, eroii nationali proveniti din rindul fostei nomenclaturi comuniste. Dupa "eroul" Vasile Milea (pe care asociatia "17 Decembrie" l-a contestat), iata-l si pe Stefan Guse declarat erou national. Senatorul Valentin Gabrielescu, presedintele Comisiei Senatoriale "Decembrie 1989", om care a ispasit 15 ani de puscarie in regimul comunist, il numea pe generalul Guse (intr-un interviu publicat de ziarul "Timisoara" din 5 aprilie 1994) "un mare patriot". Motivul: in 20 decembrie 1989 generalul Guse ar fi trecut de partea revolutiei.

Noi punem la indoiala acest lucru. Cum am aratat anterior (vezi "Un interviu al generalului Guse propaga deruta" in "Romania Libera" din 7 decembrie 1993) apreciem 20 decembrie 1989 ca ziua scaparii armatei de sub controlul generalilor ceausisti. Ceea ce a patit Ceausescu in 22 decembrie a patit generalul Guse in 20 decembrie.

Indiferent de interpretarea data acestui eveniment, nu putem sa nu ne miram de felul de a gindi al domnului Gabrielescu. A declara "mare patriot" pe cineva vinovat de moartea citorva zeci de romani, pe motiv ca ar fi putut omori mai multi, ni se pare ciudat.

In contrast cu situatia din Romania, unde lideri politici anticomunisti sint preocupati sa descopere eroi nationali din rindul nomenclaturii comuniste, in fosta R.D.G. nimeni nu l-a declarat pe Egon Krenz erou national. Urmarile politice ale acestui fapt sint lesne observabile. In Bulgaria nimeni nu-l considera erou national pe Petar Mladenov. Poate tocmai de aceea presedintele Bulgariei este acum Jelio Jelev.

Unii politicieni romani, care n-au izbutit sa cistige simpatia electoratului, au declarat ca poporul roman ar fi imatur politic si lipsit de mentalitate democratica. Noi credem altceva: unii politicieni care se pretind reprezentanti ai idealurilor revolutiei anticomuniste din decembrie 1989 sint lipsiti de maturitate politica.

("Expres" din 10 mai 1994 a publicat cam jumatate din acest articol, eliminind referirile la Egon Krenz si Petar Mladenov si pastrind numai partea referitoare direct la Stefan Guse)

6. Care e scopul Comisiei Senatoriale ?

Domnul Valentin Gabrielescu spunea ca scopul Comisiei Senatoriale pe care o conduce este de a da o apreciere istorica asupra revolutiei.

Ionel Aichimoaie, senator P.D., membru al comisiei "Decembrie 1989" declara: "Nu este normal ca noi (membrii comisiei - n.n.) sa nominalizam sau sa culpabilizam persoane din cadrul nici unei institutii" (interviu acordat Eleonorei V. Popa, in "Renasterea Banateana" din 1 aprilie 1994).

Sa ne inchipuim o declaratie asemanatoare a unui membru al comisiei anticoruptie a Parlamentului: "Nu este normal ca noi, Comisia anticoruptie, sa nominalizam sau sa culpabilizam persoane din cadrul nici unei institutii. Ceea ce vrem este sa dam o apreciere istorica a fenomenului de coruptie".

In aceste conditii credem ca populatia ar fi in drept sa se intrebe: are vreun rost existenta unei asemenea comisii ?

Nota: Dupa audierea presedintelui Iliescu la aceasta comisie (16 decembrie 1994), scopul ei a devenit limpede: inaintarea unei propuneri de amnistiere a criminalilor din decembrie 1989, pe motiv ca "numai asa vom putea afla adevarul". Aceasta propunere a fost facuta de initiatorul acestei comisii, senatorul Sergiu Nicolaescu. Din prezentarea televizata a audierii presedintelui Iliescu, reiesea ca toti membrii comisiei agreaza propunerea lui Nicolaescu, desi este posibil ca aceasta sa fie doar o interpretare a reporteritei Rodica Beclean.

7. Martorii Comisiei Senatoriale “Decembrie 1989”

Senatorul Serban Sandulescu, membru in Comisia Senatoriala "Decembrie 1989", in cartea sa "Decembrie 89 - Lovitura de stat a confiscat revolutia romana" (Editura Omega Press) arata ca aceasta comisie a efectuat "circa 213" audieri (pag. 8). Numarul exact de audieri al comisiei senatoriale inca se mai cerceteaza, oricum, e bine ca se cunoaste o cifra aproximativa.

La paginile 77-82 ale cartii sale, senatorul Sandulescu prezinta o lista a martorilor audiati, cu 202 pozitii, numerotate de la 1 la 201 (apare si pozitia 94 bis). Urmatoarele pozitii din lista lui Sandulescu apartin unor martori care au legatura cu evenimentele din Timisoara:

11. Stanculescu Victor, general M.Ap.N. in 1989, condamnat la 15 ani inchisoare pentru participare la reprimarea revolutiei (nu era inculpat in momentul audierii la Comisia Senatoriala "Decembrie 1989").

12. Coman Ion, secretar CC al PCR, condamnat la 15 ani inchisoare pentru participare la reprimarea revolutiei.

19. Corpodeanu Ioan, loctiitor al sefului Militiei Timis in 1989, condamnat la 15 ani inchisoare pentru participare la reprimarea revolutiei.

48. Chitac Mihai, general M.Ap.N. in 1989, condamnat la 15 ani inchisoare pentru participare la reprimarea revolutiei (nu era inculpat in momentul audierii la Comisia Senatoriala "Decembrie 1989").

67. Audiati - judetul Timis

79. Zeca Constantin, colonel M.Ap.N. in 1989 la Divizia 18 Timisoara (acum general)

80. Predonescu Nicolae, capitan M.Ap.N. in 1989 la Timisoara

92. Roman Nicolae, ofiter M.Ap.N. Timisoara

133. Bunoaica Gheorghe, inspector sef Militia Timis

134. Marcu Dumitru, comandant U.M. Arad, trimis in Calea Girocului sa depresureze tancurile

135.Rotariu Constantin, colonel, comandantul unitatii militare din Calea Lipovei, trimis in judecata pentru mortii din aceasta zona dar achitat

164. Teodorescu Filip, colonel de securitate, inculpat in primul proces "Timisoara" dar achitat

167. Tinu Radu, maior securitate, inculpat in primul proces "Timisoara" dar achitat

Asadar, din lista publicata de senatorul Sandulescu, 13 pozitii apartin unor martori care au putut da Comisiei Senatoriale informatii referitoare la evenimentele din Timisoara. Dintre acestia, 12 martori sint din categoria celor care in decembrie 1989 au fost pusi de Ceausescu sa reprime revolutia (daca au indeplinit sau nu ordinele lui Ceausescu e alta problema). Atentionarea din comunicatul Asociatiei "17 Decembrie" din noiembrie 1993, cum ca prin Comisia Senatoriala se incearca scrierea istoriei revolutiei pe baza marturiilor celor aflati de partea ceausista a baricadei, este justificata.

O singura pozitie din lista lui Sandulescu lasa vag sa se inteleaga ca au fost audiati si revolutionari timisoreni: pozitia 67, intitulata "audiati judetul Timis". Ciudat este ca nici unul dintre acesti audiati nu este nominalizat. Din cele 202 pozitii din lista lui Sandulescu, doar 7 pozitii sint anonime: "audiati judetul Timis", "audiati judetul Sibiu", "audiati judetul Sibiu, judetul Cluj", "audiati judetul Braila", "audiati judetul Arad", "audieri judetul Constanta" si "presedintii asociatiilor revolutionare Bucuresti". In toate celelalte 195 cazuri, este indicat numele, prenumele si ocupatia (inainte de 1989 si in timpul revolutiei) persoanelor audiate (de pilda: "Verdet Ilie, membru CC al PCR/revolutionar"). Coroborind cu informatia precedenta, cum ca s-au efectuat "circa 213" audieri, rezulta in medie "circa" 2.5 martori pentru fiecare din pozitiile anonime din lista Sandulescu.

Care este explicatia pastrarii anonimatului revolutionarilor timisoreni audiati, dl. Sandulescu nu explica. Boicotarea Comisiei Senatoriale de catre revolutionarii timisoreni poate fi o explicatie.