A luminat cu o lanterna si apoi a tras

Aparaschivei Valentin

nascut in com. George Enescu, sat Dumeni (jud. Botosani) in 10 iunie 1944, sofer la Intreprinderea nr. 7 Constructii (Metcons), 2 copii

Aparaschivei Dorina (sotie):

nascuta in 20 noiembrie 1952 la Glavanesti (jud. Bacau), magazionera la "1 Iunie" (1995).

In 17 decembrie pe la amiaza, impreuna cu sotul si o vecina, am plecat cu masina sa-l vizitam la spital pe vecinul nostru Zepa Aurel, care era internat la Clinica Maxilo-Faciala (linga fintina punctelor cardinale).

La semafoarele din spatele hotelului Continental am intilnit cordoane de militari care ne-au oprit. Ne-am intors si am vrut sa ocolim pe la podul Decebal. La intersectia cu str. Pestalozzi era un pluton de militari cu scuturi, casti si bastoane (dar fara arme). Un mic grup de manifestanti aruncau cu pietre spre militari. Acestia fugeau dupa demonstranti, ca sa-i prinda.

Cind am vazut ce se intimpla, sotul a zis sa ne intoarcem acasa. Am intors masina, dar n-am apucat sa facem 20 de metri cind am auzit un vuiet. Erau 6 tancuri care veneau dinspre strandul Termal, avind pe ele militari inarmati.

Ne-am speriat si am tras masina pe dreapta, pina au trecut tancurile. Am luat-o apoi spre casa (Calea Girocului). Pe drum era plin de lume.

Ajungind acasa, am ramas in strada discutind cu vecinii despre cele ce se intimpla in oras. Toata Calea Girocului era plina de lume care discuta despre asta.

Am mers apoi in apartament, caci aveam niste musafiri. Se intunecase, si dupa un timp au inceput sa se auda impuscaturi. Pe la 6-7 seara am coborit. Musafirii au plecat, noi am ramas in strada. Se tragea dinspre capatul liniei firobuzului 15. Am mers intr-acolo, pina la alimentara. In strada era un foc, iar alimentara era sparta. Prin fata ei erau saci cu orez varsati.

Dinspre Giroc a venit un tanc. Oamenii au pus de-a curmezisul strazii un autobuz, iar apoi au bagat o ranga intre senilele tancului, blocindu-l. Un om s-a urcat pe tanc si l-a dat jos pe comandantul tancului.

Impuscaturile erau tot mai dese si tot mai aproape de noi. Am vazut doi oameni impuscati, care erau dusi la spital, iar un alt om striga ca i-au impuscat fetita. Noi n-am vazut pe cei care trageau, dar se tragea dinspre capatul liniei 15.

Dinspre Giroc au venit cordoane de militari aliniati cu fata spre blocuri si care trageau. Ne-am speriat si am fugit spre blocul unde locuiam. Militarii s-au oprit in fata la alimentara, unde era si tancul blocat.

Printre noi se plimbau 3 indivizi cu geci de piele, avind arme ascunse sub haina. Se vedea ca sint securisti, nu le convenea ce se intimpla in strada si vorbeau intre ei. Indivizii au plecat spre alimentara.

Era deja tirziu (orele 22-23). Sotul a zis ca-i e foame, si am mers sus sa mincam. I-am pus supa si n-a apucat sa ia doua linguri cind ne-a sunat copilul unui vecin, care a zis "nenea Valentin, veniti jos ca tanti Felicia (sora sotului) plinge ca nu-si gaseste copilul". Sotul a coborit, si eu dupa el. Sotul si cumnata l-au cautat pe nepot, dar nu l-au gasit (mai tirziu am aflat ca fusese arestat). Dupa un timp cumnata a plecat.

Militarii de la alimentara inaintau spre noi. Dinspre oras, la intersectia Girocului cu Stefan Stinca, veneau alti militari. Si acestia trageau. Am vazut cum au incercat sa impuste doi oameni care s-au refugiat in primul bloc pe dreapta de pe Stefan Stinca. Unii demonstranti au fost prinsi si am vazut cum erau batuti cu paturile armelor.

Noi am fugit in bloc, caci cele doua grupuri de militari voiau sa se uneasca chiar in dreptul blocului nostru. Un copil a desurubat becul din casa scarii ca sa nu fim vazuti.

Militarii dinspre alimentara au ajuns in fata blocului. Erau doua cordoane pe amindoua partile strazii, iar pe mijloc mergeau doua tancuri. Noi stateam in casa scarii. Eram acolo vreo 20 de persoane.

Cind militarii au ajuns in fata blocului unul dintre ei, mai batrin si cu mustata, a luminat cu o lanterna puternica si apoi a tras mai multe focuri spre noi. Sotul a fost impuscat in piept si a cazut pe spate. Cind a cazut, m-a strigat. Lumea fugise pe scari in sus. Un batrin (Iaz Ion) a mers tiris pina la usa, a intredeschis-o si a spus: "mai militarule, ai impuscat un om!", la care a primit raspunsul "baga capul inauntru ca si pe tine te impusc!".

Becul a fost insurubat la loc. Cind s-a aprins lumina am vazut ca sotului ii tisnea singe din piept. El s-a intins si a strins de 3 ori din pumni si apoi, gata a fost.

O vecina a telefonat dupa salvare. A venit o asistenta care a vazut ca-i mort. Eu plingeam si am spus sa nu mi-l ia. Asistenta a zis ca n-o sa mi-l ia, sa-l ducem sus ca sa nu-l mai vada si altii. L-am luat cu vecinii intr-o patura si l-am dus in apartament. L-am spalat, l-am imbracat.

Luni pe la 3 dupa-masa au venit doi oameni imbracati in halate albastre, cu un sicriu, ca sa-l ia pe sotul. Eu le-am zis ca nu-l dau, sa plece ca le dau cu scaunul in cap. Ei au zis ca vor sa-l duca la spital pentru autopsie, ca fara asta nu primesc certificat de deces. Mi-au fagaduit ca pina seara o sa-l aduca inapoi, si l-au luat.

Eu il imbracasem pe sot ca pentru inmormintare, cu haine curate, nu se mai vedea ca a fost impuscat. Cred ca de asta a scapat sa fie dus la crematoriu.

Marti am mers la spital, cu fratii sotului. Securistii ne-au gonit acasa. Sora sotului, Felicia, striga in gura mare: "mi-ati omorit fratele!". Securistii i-au zis ca nu exista nici un mort in spital. Noi stiam de la o vecina (Seitan Teodora) care lucreaza la spital ca Valentin e in morga.

Miercuri am mers iar la spital. Venisera de la sat rudele sotului si ale mele, eram un grup mare. Am vrut sa intram in policlinica, dar militarii nu voiau sa ne lase. Eu am mers inainte. Un tip solid, imbracat in geaca de piele, mi-a zis ca ma impusca daca mai inaintez. Eu am zis "impusca-ma daca mi-ati impuscat sotul, ca eu n-am de ce sa mai traiesc".

Am intrat in policlinica. Tipul care ma amenintase a venit dupa noi si a zis altuia: "Andrei, scoate-i pe astia afara de aici". Andrei ne-a dus prin spital si ne-a scos prin spate, pe la urgente.

Joi fratii sotului si ai mei au mers la spital. Acolo lumea a sarit gardurile, netinind seama de impotrivirea militarilor. Fratii s-au intors si mi-au zis ca putem sa-l scoatem pe Valentin. Noi aveam sicriu gata facut de la intreprindere. Pe la ora 15,15 l-am scos pe sot, care era in sicriul in care fusese luat. La morga ne-au spus ca n-avem voie sa-l ducem acasa, ci direct la capela. Noi am facut un ocol, ca sa nu fim vazuti, si l-am adus acasa.

Vineri la amiaza l-am inmormintat.

7 septembrie 1995

Referatul Comisiei Guvernamentale de Ancheta:

Avind in vedere reclamatia numitei Juganaru Verginia, precum si datele consemnate in jurnalul actiunilor de lupta, intocmit de M.U., din care rezulta ca in seara de 17.12.1989 pe Calea Girocului din Timisoara s-au deschis focuri de arma impotriva demonstrantilor, Comisia Guvernamentala instituita la nivelul judetului Timis a procedat la stringerea unor date, stabilind urmatoarele:

In seara zilei de 17.12.1989, in jurul orei 20,30 din ordinul generalului Guse Stefan, militari de la U.M. 01140 Lugoj, sub comanda maiorului Paul Vasile s-au deplasat in Calea Girocului cu misiunea de a recupera 5 tancuri blocate de demonstranti in aceasta zona.

Din declaratiile locotenentului major Cristea Maricel, maiorului Paul Vasile, capitanului Neagu Adrian, rezulta ca pentru indeplinirea misiunii maiorul Paul Vasile a primit ordin sa cucereasca cele 5 tancuri cu orice pret, la nevoie sa faca uz de arma.

In jurul orei 21, maiorul Paul Vasile insotit de militari din subordinea sa au ajuns pina la intersectia Caii Girocului cu str. Lidia, unde, din cauza unei baricade ridicate de manifestanti, cit si a prezentei acestora la fata locului, nu a putut continua traseul pentru indeplinirea misiunii.

In aceasta situatie maiorul Paul Vasile a dispus formarea unui dispozitiv de aparare in semicerc, grupat in jurul a doua TAB-uri (masini blindate) in pozitie de lupta.

Din declaratiile persoanelor audiate, cit si din datele rezultate din procesul verbal, rezulta ca dupa ce maiorul Paul Vasile personal sau prin capitanul Neagu Adrian a luat legatura telefonic cu M.U., respectiv cu locotenent-colonelul Zeca Constantin, raportindu-i situatia din teren si primind ordin de la aceasta de a executa misiunea primita, militarii aflati in dispozitiv au deschis foc de arma asupra demonstrantilor.

Cadrele militare existente in dispozitiv au recunoscut ca la acea ora din cauza unor violente exercitate de manifestanti s-a deschis foc de avertisment in plan vertical, insa din datele strinse rezulta ca s-au inregistrat victime la fata locului.

Din declaratiile ofiterilor Biris, Neagu Adrian, Cristea Maricel, Prunea Octavian si Romanescu Dorel, rezulta ca in momentul in care s-a deschis foc de arma, maiorul Paul Vasile se afla in cadrul dispozitivului care actiona.

Din jurnalul actiunilor de lupta, cit si din declaratiile maiorului Paul Vasile, ale capitanului Neagu Adrian, si ale lt. maj. Cristea Maricel, rezulta ca, in jurul orei 23 din acea zi, din ordinul comandamentului M.U. In zona Calea Girocului au aparut si cadre militare si soldati de la U.M. 01380 Arad - comandant maior Marcu Dumitru, avind misiunea ca impreuna cu unitatea din Lugoj sa depresureze cele 5 tancuri si sa asigure retragerea lor in cazarma.

Pentru indeplinirea misiunii cele doua unitati militare, sub comanda lt-col. Rogin Constantin de la Marea Unitate, au actionat impotriva demonstrantilor provocind mai multi morti si raniti.

Acest aspect rezulta pe de o parte din jurnalul de lupta unde s-a consemnat ca lt-col. Rogin Constantin a transmis comandamentului ca a fost lichidat focarul din Calea Girocului, cit si din declaratiile persoanelor audiate in cauza.

Faptul ca lt-col. Rogin Constantin a preluat comanda celor doua unitati militare si a dispus imprastierea demonstrantilor, actionind chiar cu focul de arma, rezulta din declaratiile maiorului Paul Vasile, ale maiorului Marcu Dumitru, ale capitanului Neagu Adrian, ale lt-maj. Cristea Maricel, precum si din declaratia numitului Trandafir Sorin, fost mecanic conductor pe TAB-ul in care s-a deplasat lt. col. Rogin Constantin. Din declaratia aceleiasi persoane rezulta cu claritate faptul ca lt-col. Rogin Constantin a dat ordin sa se traga in demonstranti. Fata de cele de mai sus propunem cercetarea penala a maiorului Paul Vasile si a lt-col. Rogin Constantin.

31 mai 1990

Nota: De remarcat ca recuperarea tancurilor a fost incredintata unor unitati militare din afara Timisorii (considerate probabil mai de incredere). Urmarile referatului de mai sus:

1. In iunie 1990 Comisia Guvernamentala care a avut tupeul sa faca acest referat a fost desfiintata.

2. In 1994 Paul Vasile a fost avansat prim loctiitor al comandantului corpului 5 armata.

3. Zeca Constantin a fost avansat la gradul de general.

4. La moartea generalului Guse Stefan, Parlamentul a tinut un moment de reculegere, ca si cind acesta ar fi fost un erou national.

5. In ianuarie 1996 si Rogin Constantin a fost avansat ca loctiitor al comandantului corpului 5 armata.