Un soldat de 1,65-1,70 inaltime, slab, tuns scurt, cu ten albicios si accent de moldovean

 

 

Belici Radian

nascut in 27 noiembrie 1967 la Jebel (jud. Timis), pompier la intreprinderea de Confectii Bega (acum Modatim), 1 copil, ars la crematoriu

 

Belici Natalia (sotie):

nascuta in 1 august 1965 la Iasi, confectionera la Modatim (1995)

 

                In seara de 16 decembrie eram cu sotul la un chef. Cineva a venit de afara si ne-a spus ce se intimpla in oras. Radian a plecat la Biserica Reformata din Piata Maria sa vada ce se intimpla (pe la orele 20). Dupa doua ore s-a intors si ne-a povestit ca este multa lume si ca se striga jos Ceausescu. Noaptea iar a plecat sa vada ce se intimpla.

                Spre dimineata, dupa ce sotul se intorsese, am vazut niste copii (de 15-16 ani) refugiindu-se in blocul nostru (locuiam pe strada 16 februarie) pentru a nu fi arestati.

                In dupa-masa de 17 decembrie, pe la ora 16, am iesit la plimbare cu sotul si fetita. La hotel Timisoara am vazut multi manifestanti si o fata cu capul spart si plina de singe. Radian mi-a spus: "du-te acasa cu fetita, ca vin si eu".

                Am lasat fetita acasa si m-am intors inapoi. Cind sa ies din bloc vecinii mi-au spus ca in Piata 700 este un tinar impuscat. Am avut presimtirea ca este vorba de sotul meu.

                Cu vecina Ispas Viorica am plecat spre 700. Oamenii de acolo spuneau sa plec ca se impusca, dar eu le-am zis ca-mi caut sotul. M-au intrebat cum arata si cum e imbracat. Le-am spus ca e intr-o geaca de piele si are parul cret. Oamenii mi-au spus: uitati, sint creierii pe jos. Pe jos erau urme de creier si singe.

                M-am dus la spitalul de ochi, unde aflasem ca a fost transportat sotul. L-am gasit intins pe o bancheta si acoperit cu un cearsaf. I-am spus unei doctorite sa-l scape, ca am o fetita de crescut, dar ea mi-a spus ca e mort, nu mai poate face nimic.

                Am plecat spre casa ca sa aduc niste vecini cu care sa ridic cadavrul. Cind am iesit m-am intilnit cu un coleg de serviciu, Dumitrache Nicu, care mi-a spus ca o sa-l ia el pe Radian. Insa doctorii anuntasera deja Medicina Legala si nu i-au dat voie lui Dumitrache sa-l ia.

                Eu am telefonat la socri si le-am spus sa vina in oras ca s-a intimplat ceva cu Radian. In jumatate de ora au venit, dar la spitalul de ochi nu le-au dat voie nici sa-l vada (doctorii ziceau ca strica linistea bolnavilor si sa venim miine dimineata ca atunci o sa ni-l dea acasa).

                Toata noaptea am auzit cum se impusca. Dimineata la ora 6 ne-am dus la spital, unde ne-au spus sa vorbim la Pompele Funebre, sa nu-l ia la Morga spitalului judetean ca atunci dureaza mai mult iesirea.

                Soacra a vorbit cu o asistenta de la spitalul judetean pe care o cunostea. I-a spus ca Radian va fi adus la morga si i-a cerut sa rezolve mai repede iesirea. Asistenta i-a spus ca nu poate rezolva nimic si a inchis telefonul (am aflat ca era urmarita).

                Ne-am intors la spitalul de ochi. Acolo ni s-a spus ca sotul a fost transportat la Judetean.

                In 19 decembrie am mers cu soacra la spitalul judetean. Aici era cordon de politie si armata. Ne-au intrebat ce cautam. Am spus ca avem un mort la morga. Persoana respectiva ne-a intrebat cine sintem si i-am spus ca mama si sotia. Omul a spus sa asteptam si a vorbit prin statie cu cineva. Dupa cinci minute ne-a spus sa ne urcam intr-o masina ca ne arata unde e mortul Belici Radian. Eu am zis ca n-avem ce sa urcam in masina ca mortii sint in spitalul judetean. I-am zis soacrei ca astia vor sa faca ceva cu noi.

                Cred ca in 21 decembrie ni s-a dat voie sa intram la Medicina Legala. Acolo n-am gasit nici un act care sa arate ca sotul meu a ajuns aici.

                In 22 ni s-a dat voie sa intram la morga, dar nu era acolo. O asistenta ne-a spus ca isi aminteste de un baiat cret imbracat asa cum era Radian.

                Dupa-masa am auzit de gropile comune din cimitirul saracilor si eroilor. Am fost acolo sa-l cautam, dar degeaba.

                Mai tirziu am aflat de la Procuratura Militara ca sotul meu a fost ars la crematoriul din Bucuresti.

 

24 august 1995

 

Madularescu Ioan (martor ocular):

                In 17 decembrie 1989 in jurul orei 16,30-17 ma aflam printre demonstranti impreuna cu Vlad Elisabeta. Mergind spre Piata Libertatii pe strazi laterale am ajuns in colt la gostatul de vizavi de restaurantul de la Casa Armatei. Ajuns in colt am fost somat de un militar (soldat) tinar, de 1,65-1,70 inaltime, cu ten albicios, slab, fara mustata, tuns scurt care ne-a spus: "inapoi ca va impusc!" si a tras in sus. Soldatul avea accent de moldovean. Ne-am intors si ne-am indreptat spre Piata 700 (facind un ocol). Cind am ajuns in dreptul coltului spitalului militar cu oncologia am vazut ca acel militar care ne-a somat statea cu fata spre noi si tragea. Dupa citiva pasi l-am vazut cazut la pamint linga un copac pe un tinar brunet cu fata stropita de singe si doi barbati incercau sa il ridice in pozitia sezind. Am aflat ulterior ca pe ranit il chema Belici Radian. Ranitul a fost transportat la spitalul oftalmologic. Mentionez ca in momentul cind s-a tras asupra lui Belici R. in piata 700 nu era nici un fel de manifestatie, nu se strigau lozinci, deci nu inteleg motivul pentru care s-a tras.

 

5 aprilie 1991

 

Raportul SRI despre revolutie:

                "Plutonier major (r) Busila - fost infirmier la Batalionul CFR Sacalaz - facind uz de arma, a provocat moartea prin impuscare a numitului Belici Radian. In prezent subofiterul este fugit din tara".

 

Sinteza Parchetului Militar despre revolutie:

                "Dosar nr. 330/P/1991 privind evenimentele din Piata «Timisoara 700», ce au avut loc in 17 decembrie 1989.

                In contextul deschiderii focului in Piata Libertatii, un grup format dintr-un subofiter si doi militari in termen a actionat la intersectia strazilor C. Brediceanu cu str. Marasesti, situata spre Piata «Timisoara 700».

                In piata s-au inregistrat 2 morti si 9 raniti, toti prin impuscare. Majoritatea ranitilor declara ca s-a tras dinspre grupul de militari, dar nu au putut indica elemente de identificare a acestora, respectiv daca apartineau de Ministerul Apararii Nationale sau Ministerul de Interne, semnele de arma sau gradele acestora".